Cyber Marketing si Marketing Internet

1. Identificarea problemei
Identificarea problemei depinde de cât de mult este implicată firma în mediul digital. Pentru cei care sunt abia în faza de a se lansa pe Internet, trebuie mai întâi să identifice oportunitatea lansării lor pe Internet, aşa cum am arătat la punctul anterior Pentru cei care sunt deja prezenţi în spaţiul virtual, în cyberspace, ar putea să se întrebe care sunt problemele de marketing din anul respectivul. Dacă au un produs complex sau inovator pe care clienţii nu-l înţeleg, s-ar putea să aibă nevoie de o soluţie care să aibă în vedere proiectarea unei prezentări pe site sau să editeze un CD. Dacă reprezentanţii compartimentului Servicii pentru Clienţi sunt nemulţumişi de faptul că trebuie să răspundă mereu la aceleaşi întrebări poţi rezolva această problemă cu un “bulletin board system”, sau poate firma are nevoie de implementarea unui sistem ”Electronic Data Interchange”. Cei care sunt prezenţi în reţeaua Internet poate că au nevoie să-şi actualizeze site-ul la noile schimbări în imaginea sau activitatea firmei, sau să- l proiecteze interactiv, etc.
2. Stabilirea obiectivelor
Ce rezultate se urmăresc să se realizeze prin campania de cybermarketing ? Atunci când se alege platforma digitală care se doreşte a fi utilizată, se stabilesc mai întâi care sunt obiectivele concrete ce trebuie atinse prin efortul de marketing. La sfârşitul campaniei, care sunt rezultatele cuantificabile care se doresc a fi raportate? Stabilirea obiectivelor ajută la clarificarea şi definirea demersului de marketing pe Internet. Exemple de astfel de obiective au fost arătate în capitolul 1.
Alte obiective s-ar putea referi la creşterea vizibilităţii site-ului, la creşterea numărului de vizitatori, sau îmbunătăţirea comunicării interactive cu clienţii, etc.
3. Stabilirea tipului de strategie
Tipul strategiei se stabileşte la fel ca şi în marketingul clasic în funcţie de poziţia faţă de caracteristicile pieţei după cum rezultă în următorul tabel:

1.Dinamica pieţei	2. Structura pieţei	3.Schimbările pieţei	4.Exigenţele pieţei	5.Nivelul competiţiei
a. Strategia creşterii	a. Strategie nediferenţiată	a. Strategie activă	a. Strategia exigenţelor ridicate	a. Strategia ofensivă
b. Strategia menţinerii	b. Strategie diferenţiată	b. Strategie adaptivă	b. Strategia exigenţelor medii	b. Strategia defensivă
c. Strategia restrângerii	c. Strategie concentrată	c. Strategie pasivă	c. Strategia exigenţelor reduse
Din variantele propuse se în tabelul de mai sus, se alege tipul strategiei.

4. Integrarea în strategia generală
Integrarea în strategia generală de marketing a firmei este foarte importantă cu atât mai mult cu cât marketingul pe Internet reprezintă un element complementar marketingului clasic. De aceea trebuie avută în vedere concordanţa permanentă dintre mijloacele clasice şi cele pe Internet referitoare la imaginea firmei, misiunea firmei, la tot ceea ce ţine de identitatea firmei ce s-a lansat pe Internet, logo, slogan, politică, profesionalism, promptitudine. Strategia de marketing a întreprinderii trebuie concepută în mod unitar, alegerea ponderii şi tipului de activităţi care sunt repartizate fiecărui tip de instrumente – clasice şi virtuale - fiind privite prin prisma indicatorului total de eficienţă.
3.2.5. Alocarea resurselor
Care este bugetul propus pentru proiectul de realizare a activităţilor de marketing pe Internet? Nu trebuie să ne lansăm într-un program dacă nu poate fi îndeplinit decât până la jumătate. Este mai bine să începi cu un mic succes decât cu un eşec spectaculos.
3.2.6. Executarea planului
Aceasta înseamnă trecerea de la teorie la practică. Paşii care trebuie făcuţi sunt prezentaţi la subpunctul 3.3 – Planul de marketing pe Internet.
3.2.7. Examinarea rezultatelor – măsurarea succesului
După testarea planului, este timpul să se evalueze cât de aproape s-a ajuns faţă de obiectivele propuse. Ce s-a realizat, ce s-a învăţat în timpul desfăşurării planului? Cum poate fi îmbunătăţit data viitoare? Trebuie folosit feedback-ul pentru a se îmbunătăţii continuu campania de marketing digital.
Deşi pare greu de comensurat succesul, există însă, câteva căi de măsurare a traficului şi a numărului de vizitatori pe site-ul respectiv.
Una din cele mai populare scheme este de a adăuga la site-ul Web un contor al vizitatorilor. O a doua cale este de a te uita în jurnalul de acces al serverului. Dacă ai unul personal, softul serverului va deţine un fişier care păstrează adresele Internet ale fiecărui vizitator şi pagina Web sau imaginea la care s-au uitat. Dacă foloseşti un ISP, trebuie să te asiguri că acesta îţi poate da acces la jurnale (logs), altfel ar fi imposibil de măsurat traficul. Fiecare linie în jurnalul de acces înregistrează un “hit” (lovitură). Un hit este înregistrat de fiecare dată când un utilizator se uită la o pagină Web diferită, deschide o imagine grafică sau încarcă un fişier. Dacă un utilizator se uită la patru sau cinci pagini, fiecare cu mai multe imagini, un singur utilizator va fi înregistrat cu 10 sau 20 de hituri în jurnalul de acces. Totuşi nu trebuie să ne bazăm numai pe numărul de hituri; acestea sunt utile statistic, dar jurnalul de acces este mai exact şi mai important. Un hit este util pentru a spune care parte a site-ului Web este mai populară. Fiecare linie din jurnalul de acces adresa vizitatorului şi pagina Web pe care a vizitat-o, deci este relativ uşor să vezi dacă o nouă pagină Web se dovedeşte a fi populară sau să verifici răspunsul la o ofertă specială la care ai făcut reclamă într-o anumită pagină.
Jurnalele de acces sunt stocate ca fişiere text care pot fi încărcate de la ISP , folosind FTP, şi pot fi deschise cu orice procesor Word. în mod normal, ele sunt aranjate după oră şi zile. Dacă vrei să ştii câte persoane au vizitat de fapt site-ul, poţi doar să numeri adresele diferite ale utilizatorilor care apar în în jurnalul de acces sau foloseşte un contor de vizitatori.
Există anumite browsere care stochează informaţii despre site-ul anterior la care s-au uitat vizitatorii tăi. Acestea sunt un instrument util pentru a reface itinerariul vizitatorilor şi pentru a verifica dacă există un punct comun pentru toţi vizitatorii. Poate că ei pornesc de la un anumit motor de căutare, sau au vizitat acelaşi site comercial înainte; s-ar putea chiar contacta acel site şi să se sugereze un banner publicitar. În sfârşit, vizitatorii pot fi încurajaţi să se semneze într-o carte de oaspeţi, oferindu-li-se un premiu sau ceva similar.
Dacă acestea au fost modalităţile practice de a măsura succesul, există însă şi indicatori ai eficienţei marketingului pe Internet:
♦ reacţiile consumatorului – formale şi informale (cercetare de marketing);
♦ accesul - cine face vizita, cât timp consultă, analiza numărului de accesări, identificarea site-ului cu traficul cel mai intens, etc;
♦ activitate - semnăturile lăsate în cartea oaspeţilor, numărul de formulare completate ( o analiză a ceea ce face utilizatorul, acţiunile întreprinse de el);
♦ vânzările/tranzacţiile – volumul lor;
♦ volumul valoric al serviciilor de publicitate prestate – cine cumpără reclama pe site-ul firmei , cât de mult plăteşte;
♦ atenţia acordată de către mass media – on -line şi off-line, reportaje, citări, articole;
♦ cereri de conexiuni încrucişate – cât de multe şi de la cine.