Cyber Marketing si Marketing Internet

Realizarea unei structuri de navigaţie în interiorul site-ului uşor de utilizat este probabil unul dintre elementele esenţiale în realizarea unei prezenţe în Internet de succes. Un utilizator confuz, care nu ştie cum a ajuns pe o anumită pagină şi nu ştie ce are de făcut pentru a-şi continua navigaţia ca să ajungă la informaţiile căutate este un utilizator frustrat, iar şansele ca el să cumpere din magazinul virtual respectiv, sau să se întoarcă pentru o vizită ulterioară sunt simţitor reduse. Este un fapt demonstrat că 58% dintre persoanele care navighează în Internet fac două sau mai multe erori de navigaţie în procesul de căutare a informaţiilor43. Mai mult, 68% dintre utilizatorii Internet afirmau că „în general nu reuşesc să identific informaţiile pe care le caut”44. Astfel, prima problemă este legată de orientare, mai exact de structura nefamiliară a meniurilor şi a modului de organizare a paginilor şi informaţiilor pe categorii şi subcategorii. Mai exact, există o indecizie legată de pagina care va fi vizualizată în momentul următor, pentru că există o incertitudine legată de localizarea informaţiilor căutate. Decizia în acest caz este direct legată de înţelegerea locului în care se află din perspectiva structurării site-ului, pentru ca apoi traseul de navigaţie optim să poată fi selectat. Această problemă este în general rezolvată prin adaptarea structurii site-ului la modelul mental pe care utilizatorul îl are despre acesta, model dedus prin realizarea unor studii de utilitate în momentul de concepere a site-ului. De asemenea, utilizarea de meniuri intuitive, cu subcategorii clare şi relevante reduce o serie dintre problemele de acest tip. Astfel, există studii care au reliefat că pe nivelurile trei şi patru din structura ierarhică a site-ului (pagini pentru care este nevoie de utilizarea a două sau trei hiperlegături pentru a putea fi vizualizate) 40% dintre utilizatori fac erori de navigare în cazul utilizării unor titluri ale submeniurilor intuitive, în timp ce procentul creşte la 69% în lipsa titlurilor45. Ca un avantaj suplimentar, textele citite din paragrafe sau pagini cu un titlu clar specificat sunt reţinute de către vizitatori cu o probabilitate aproximativ de două ori mai mare decât în cazul în care titlurile lipsesc. Utilizarea unor elemente grafice în navigaţie, de tipul codurilor de culoare, logo-uri şi bannere consistente la nivelul site-ului sau meniuri desfăşurate sunt de asemenea utile în reducerea dezorientării utilizatorilor.
O altă problemă frecventă legată de navigaţia în interiorul site-ului, având acelaşi efect de dezorientare în rândul vizitatorilor, poartă denumirea de „problema muzeului de artă”46 şi constă în dificultatea utilizatorilor de a memora structuri complexe, în care sunt bombardaţi cu un volum mare de informaţii mai mult sau mai puţin relevante, la fel ca un vizitator care intră într-un muzeu de artă şi care nu o să-şi poată reaminti decât o mică parte dintre capodoperele pe care le-a admirat. Problema este în general rezolvată prin reducerea nivelului de informaţii din fiecare pagină, ca şi prin îmbunătăţirea şi diversificarea structurii paginilor şi a site-ului în ansamblul său. De asemenea, existenţa unei hărţi a site-ului poate fi extrem de utilă în creşterea gradului de reamintire a informaţiilor47.
Structura de navigaţia la rându-i poate crea probleme de înţelegere utilizatorilor. După cum am arătat anterior, structurile de navigaţie dezvoltate în plan orizontal sunt mai uşor asimilate de către utilizatori decât cele dezvoltate în plan vertical. De asemenea, o structură ierarhică cu un număr mare de niveluri conduce la o improbabilitate crescută de regăsire a informaţiilor căutate, motiv pentru găsit un nivel optim pentru aceasta. Pe de altă parte, o astfel de structură cu un număr redus de niveluri, în cazul siturilor complexe, poate duce la o creştere masivă a numărului de hiperlegături de pe acelaşi nivel din structura de navigaţie, ceea ce duce din nou la probleme de regăsire a informaţiilor căutate. Astfel, se recomandă o optimizare a numărului de nivele, care ar trebui să se afle undeva între 3 şi 648. Astfel, un site cu o structură de navigaţie ce conţine16 pagini pe nivelul 2 şi 32 de pagini pe nivelul 3 conduce la o regăsire a informaţiilor căutate în rândul utilizatorilor de aproape două ori mai rapidă decât în cazul când respectivul site ar fi fost organizat folosindu-se 4 pagini pe nivelul 2, 8 pe nivelul 3 şi 32 de pagini pe nivelul 4.

Structura ierarhică de navigaţie ideală a unui site Felul în care sunt ordonate hiperlegăturile în cadrul unei structuri de navigaţie poate duce la creşterea sau scăderea timpului de căutare, şi în consecinţă a satisfacţiei, în rândul utilizatorilor site-ului. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca timpul de căutare este mult mai redus atunci când gruparea hiperlegăturilor se realizează pe coloane şi nu pe rânduri50. În plus, performanţa este îmbunătăţită când fiecărui subgrup îi este atribuit un titlu specific. De asemenea, este preferabil ca toate hiperlegăturile să fie prezente de la început, în loc să apară sub formă expandabilă, fiind prezentate doar în momentul când este selectat titlul subcategoriei. Suplimentar, în urma studiilor de utilitate la nivelul magazinelor virtuale din Internet, s-a ajuns la concluzia că o combinaţie de legături în plan orizontal (care conduc utilizatorii pe pagini aflate pe acelaşi nivel ierarhic cu pagina iniţială), în plan orizontal superior (către pagini aflate pe un nivel ierarhic superior în structura de navigaţie a site-ului), respectiv către nivelul frunză (ultimul din structura ierarhică) în aceiaşi structura de navigaţie produc cel mai înalt nivel de regăsire a informaţiilor printre utilizatori. Corespunzător, structurile de navigaţie care permit exclusiv trecerea de pe un nivel ierarhic pe cel imediat succesiv sau precedent sunt percepute de utilizatori ca cel mai dificil de navigat