Cyber Marketing si Marketing Internet

Felul în care este percepută o pagină a unui website, atât la nivel estetic cât şi funcţional, depinde într-o foarte mare măsură de un model general al paginilor pe care utilizatorii şi l-au format din experienţele în Internet anterioare. În plus, există o serie de criterii obiective şi funcţionale care duc la o apreciere mai mult sau mai puţin favorabilă din partea persoanelor care vizitează un anumit website.
Dacă elementele de identificare vizuală sunt folosite în mod consistent?
Elementele de identificare vizuală a unei pagini, precum modul de organizare generală al paginii, fundalul, culorile folosite pentru texte şi hiperlegături, logo-urile site-ului sau titlurile paginilor trebuiesc folosite în mod consistent în întregul site, pentru a crea utilizatorilor sentimentul apartenenţei tuturor paginilor vizualizate la un ansamblu logic şi unitar.
Cât de inteligibile sunt textele conţinute în pagini?
Inteligibilitatea unui text este dată în principal de gradul de claritate şi lizibilitate a acestuia. Contrastul suficient între fundal şi text este necesar, împreună cu fundaluri atrăgătoare, în caz contrar fundalul şi cuvintele se vor confunda şi citirea va fi îngreunată. De asemenea, claritatea şi concizia exprimării reprezintă un alt element apreciat de către vizitatorii unei pagini, care doresc să acceseze conţinutul informaţional rapid şi cu un efort intelectual minim. În plus, se recomandă specificarea dimensiunii textelor folosindu-se procentele în locul dimensiunilor absolute, exprimate în pixeli, pentru că astfel se oferă posibilitatea browserelor de a adapta dimensiunea textelor în funcţie de rezoluţia monitorului pe care utilizatorul vizualizează paginile site-ului. De asemenea, textele ar trebui realizate cu nu mai mult de trei tipuri de fonturi la nivelul întregului site, respectiv un singur font per pagină, în caz contrar generându-se confuzie şi o impresie de disconfort printre vizitatori. Similar, numărul de culori distincte ar trebui să fie destul de redus, folosindu-se pe cât posibil culorile de bază, reprezentate identic pe toate echipamentele hardware folosite de utilizatori pentru accesarea Internetului, iar combinaţiile de culori ar trebui să se bazeze pe un contrast puternic între fundal şi culorile folosite pentru text.
Există imagini utilizate pentru fixarea conţinutului informaţional?
Deşi pe parcursul acestei lucrări am prezentat o serie de probleme pe care utilizatorii le pot întâmpina atunci când în paginile site-ului există pagini şi alte elemente grafice, utilizarea acestora este esenţială pentru o înţelegere cât mai facilă şi mai exactă de către utilizatori a conţinutului vizual. O evaluare însă necesită să determine dacă aceste imagini sunt folosite în directă legătură cu textul conţinut şi cu scopurile generale ale site-ului, dacă se folosesc în mod util sau exagerat, şi dacă elementele grafice utilizate au fost optimizate pentru o încărcare cât mai rapidă (dimensiune redusă, imagini şi texte alternative, posibilitatea de încărcare pe blocuri). De asemenea, imaginile (poze, grafice, tabele, desene) nu trebuie să depăşească un ecran, în caz contrar conţinutul lor informativ va fi în bună parte pierdut.
Au fost respectate modelele de realizare a paginilor?
Există o serie de modele de prezentare a informaţiilor în cadrul unui website care au fost asimilate de utilizatorii Internet drept corecte datorită faptului că au avut ocazia să le întâlnească în nenumărate ocazii. Deşi doar orientative, utilizarea lor poate oferi vizitatorilor o impresie de familiaritate şi confort, în capitolul anterior fiind prezentate pe scurt câteva dintre aşteptările lor în ceea ce priveşte plasarea conţinutului informaţional şi a elementelor ce ţin de navigaţie în interiorul unei pagini.
Utilizarea animaţiilor respectă principiile utilităţii paginilor?
Imaginile sau meniurile animate reprezintă un element grafic atractiv pentru mulţi dintre realizatorii de pagini Web, însă utilizarea lor poate foarte uşor să devină deranjantă atunci când nu realizată din perspectiva conţinutului informaţional al paginilor în care se găsesc. Astfel, utilizarea animaţiilor trebuie în permanenţă justificată de plusul de informaţie pe care îl adaugă paginii sau de gradul superior de fixare a informaţiilor din pagină pe care îl oferă. Altfel, aceste animaţii vor distrage vizitatorii, scăzând utilitatea percepută a paginilor.
Informaţiile esenţiale sunt plasate în zona principală a paginii?
În cazul utilizatorilor care accesează Internetul folosindu-se de echipamente hardware cu o rezoluţie redusă, o bună parte din pagină, aşa cum a fost gândită de cei care au realizat-o, necesită utilizarea intensă a barelor de scroll pentru a fi accesată. O parte dintre utilizatori însă nu sunt dispuşi să facă acest efort, şi în multe cazuri nu sunt convinşi de nimic din ecranul activ că trebuie să o facă, motiv pentru care unele informaţii sunt ignorate. Astfel, este important ca informaţiile esenţiale să fie vizibile pe ecrane cu o rezoluţie de 800 x 600 de pixeli, pentru a se asigura că marea majoritate a utilizatorilor din Internet au acces la aceste informaţii.

Dincolo de aspectele care ţin de tipul de informaţii prezentate sau de felul în care acestea sunt prezentate, aspectele tehnice sunt cele care vor fi primele apreciate de vizitatori, în special dacă această apreciere este negativă. Funcţionalitatea hiperlegăturilor – în medie, mai mult de 5% din legăturile pe care website-urile le oferă sunt nefuncţionale – afectează imaginea profesională a site-ului şi acţionează ca un obstacol pentru motoarele de căutare. Folosirea unor etichete HTML greşite sau inadecvate pot crea dificultăţi majore browserelor în procesarea HTML şi pot îngreuna citirea website-urilor de care vizitatori, în unele cazuri paginile încărcate în paginile lor neavând nicio legătură cu cele gândite de către designeri. De asemenea, compatibilitatea cu diversele categorii de browsere şi echipamente hardware utilizate de către navigatori este vitală în transmiterea mesajelor către un număr cât mai mare de receptori. De asemenea, timpul de încărcare al paginilor afectează într-o foarte mare măsură nivelul de satisfacţie obţinut de utilizatori în urma vizitei într-un site Web. Astfel, cele mai importante dintre aspectele tehnice care ar trebui analizate includ:
Timpul de încărcare al paginilor?
Timpul de încărcare al paginilor reprezintă unul dintre principalele criterii de apreciere a unui site. În primul rând, trebuie testată dacă paginile site-ului respectă „regula celor 10 secunde”, care precizează că o pagină apreciată de utilizatori se încarcă în cel mult 10 secunde, fiind tolerate totuşi şi pagini care au un timp de încărcare ceva mai mare, de până la 20 de secunde. Viteze de încărcare depinde în principal de lungimea de bandă cu care utilizatorul accesează Internetul, dar şi de lungimea de bandă a serverului Web pe care sunt publicate paginile, în corelaţie cu numărul de utilizatori care accesează simultan acest server. De asemenea, este apreciată, în cazul elementelor grafice despre care se ştie că se încarcă greu, precum pozele sau paginile realizate în Macromedia Flash, existenţa unor modalităţi de evitare a timpului îndelungat de aşteptare, precum butoanele de skip sau prezenţa aşa-numitelor poze „thumbnail”, poze similare, însă cu o rezoluţie mai mică, ceea ce le face mai uşor de descărcat. Sau, la nivel minim, prezenţa atributului ALT pentru codurile HTML corespunzătoare, care oferă un text alternativ pentru elementele grafice care nu se încarcă, sau se încarcă cu dificultate. Estimarea timpului de încărcare poate fi făcută şi cu ajutorul unor servicii specializate din Internet, precum NetMechanic (www.netmechanic.com) sau WebSpeed Optimizer (http://www.xat.com/wo).
S-a avut în vedere accesibilitatea paginilor în realizarea site-ului?
Internetul modern este un mediu deschis tuturor utilizatorilor care îl pot accesa, inclusiv celor cu dizabilităţi fizice sau psihice. Este important ca paginile realizate de către aceştia să nu îi excludă apriori pe cei care nu sunt incapabili să vadă la fel de bine ca majoritatea utilizatorilor, să audă sau să se mişte. De asemenea, cei care folosesc un alt tip de monitor pentru vizualizarea conţinutului informaţional al siturilor din Internet ar trebui luaţi în considerare, ca şi în cazul în care aceştia folosesc un browser diferit de cel folosit de majoritatea utilizatorilor din Internet, sau un sistem de operare nestandard. Accesibilitatea paginilor în Internet reprezintă o preocupare majoră a consorţiului ICANN care guvernează acest mediu, ghidul pus la dispoziţia realizatorilor site-uri oferind o serie de sfaturi utile în acest sens67. De asemenea, există o serie de instrumente automatizate pentru determinarea eventualelor probleme de accesibilitate, precum instrumentele de vizualizare denumite Preview in Browser oferit de Microsoft FrontPage, sau instrumente disponibile în Internet, precum produsul companiei WatchFire sau cel Keynote WebIntegrity .
Funcţionalitatea hiperlegăturilor?
Hiperlegături nefuncţionale (întrerupte) sunt asimilate de către utilizatori unei promisiuni neîndeplinite. Aceştia se aşteaptă să găsească informaţii utile la celălalt capăt al hiperlegăturii, iar în loc de aceasta primesc doar un mesaj de eroare, situaţie iritantă pentru mulţi dintre ei. În aceste cazuri, şansele ca respectivii utilizatori să folosească în continuare serviciile unui website pe care îl consideră neserios se reduc dramatic, motiv pentru care trebuie asigurată funcţionalitatea tuturor hiperlegăturilor din pagini. Din nou, se poate apela la o serie de instrumente specializate în semnalarea acestor erori, exemplele aici incluzând din nou Keynote şi Popularity Link .
Greşeli gramaticale?
Identificarea de greşeli de sintaxă sau exprimare în textul unui pagini Web, la fel ca şi în cazul unei lucrări ştiinţifice sau academice, este percepută de către utilizatorii Internet ca o dovadă de neseriozitate şi neimplicare, cu efecte serioase în seriozitatea percepută a conţinutului informaţional şi comercial al site-ului. Există, atât în afara cât şi în interiorul Internetului o serie de servicii automatizate care permit înlăturarea greşelilor de ortografie, însă în cazul exprimărilor incorecte eficienţa acestora este mult mai redusă. Instrumentul denumit Spelling and Grammar oferit de către produsul Microsoft Office Word realizează acest serviciu offline, în timp în Internet poate fi apelat spre exemplu serviciul gratuit Spell Checker .

Majoritatea utilizatorilor Internetului identifică resursele disponibile în reţea apelând la un aşa¬numit motor de căutare. Acestea reprezintă metoda modernă de cartografiere a resurselor navigabile din Internet, pagini Web specializate în căutarea şi catalogarea diverselor resurse de tip Web disponibile, oferind apoi clienţilor lor liste cu site-uri catalogate în funcţie de termenii de indexare pe care aceştia îi prezintă sub forma cuvintelor de căutare.
În fapt, în Internet, motoarele de căutare sunt cele mai vizitate şi mai populare site-uri, exemple precum Yahoo!, Google sau AltaVista intrând deja în istoria societăţii informaţionale. Mezina acestora, Google, liderul de piaţă în acest moment printre motoarele de căutare a reuşit performanţa ca, în această vară, atunci când au fost cotată la bursa din New York, „să adune nu mai puţin de 1,7 miliarde de dolari, devenind de departe cea mai bine cotată companie cu activitate în principal la nivelul Internet-ului, depăşind cu mult recordul deţinut de librăria virtuală Barnes şi Nobles, care au adunat „doar” 431 de milioane, la debutul pe piaţă din 1999” (Carrel, 2004). În fapt, cei de la Google au reuşit performanţa de a depăşi firme de tradiţie şi cu o infrastructură demnă de invidiat din economia tradiţională, precum compania General Motors, fabricanta unor mărci precum Ford, Chevrolet, GMC sau Pontiac sau operatorul de servicii de comunicaţie ATşiT. Fiecare dintre aceste companii depăşeşte o sută de mii de angajaţi, spre deosebire de cei 2000 de oameni care lucrau pentru Google la momentul lansării acestora pe piaţa publică de capital.
La nivel funcţional, un motor de căutare presupune existenţa a două elemente distincte, care diferenţiază produsele din această categorie şi le-au asigurat, de-a lungul timpului, avantaje strategice în piaţă. În primul rând, o bază de date cu adresele (URL-urile) resurselor disponibile în Internet, indexate în funcţie de cuvintele cheie care descriu pagina respectivă, titlul ei, precum şi porţiuni semnificative din textul conţinut pe pagina considerată. Dimensiunea, şi mai ales modul de achiziţie a informaţiilor corespunzătoare, reprezintă principalul criteriu de apreciere a unui motor de căutare. Primii competitori serioşi pe această piaţă, Yahoo!, au folosit o metodă care acum poate părea hilară, dar baza lor de date cu pagini Web a fost iniţial creată prin munca unui grup numeros de salariaţi, plătiţi să navigheze în Internet timp de opt ore pe zi şi să adauge, manual, informaţiile găsite în baza de date. Cei care au produs prima revoluţia pe piaţa motoarelor de căutare au fost cei de la AltaVista, care au brevetat un aşa-numit webbot, un program din clasa inteligenţelor artificiale care realizează în mod automat achiziţia şi indexarea paginilor din Internet pe baza referinţelor (URL-urilor) existente în paginile deja adăugate. De-a lungul anilor au existat competiţii foarte acerbe între motoarele de căutare pentru atingerea în premieră a unor praguri psihologice în ceea ce priveşte numărul de pagini distincte indexate (adăugate la baza proprie de date). Astfel, cele 10 milioane de pagini indexate de Yahoo! la începutul anului 1996 au părut total ineficiente când cei de la AltaVista, proaspăt apăruţi pe piaţă, au anunţat un total de 50 de milioane de pagini în baza de date. Tot AltaVista au fost primii care au depăşit ştacheta de 100 de milioane de pagini în cursul anului 1997, pentru a se vedea depăşiţi de NorthernLight la începutul lui 1998, care a pretins indexarea a peste 150 de milioane de pagini. Întrecerea a continuat cu apariţia unui alt competitor important în fruntea clasamentului, AllTheWeb înregistrând 200 de milioane de pagini în cursul anului 1999. Competiţia a fost dusă brusc la un cu totul alt nivel în iunie 2000, la momentul lansării Google având o bază de date cu nu mai puţin de 500 de milioane de pagini unice. AllTheWeb au revenit în fruntea clasamentului în anul 2002, cu o cifră de peste 2 miliarde de pagini indexate, pentru a fi din nou depăşiţi de cei de la Google în anul următor, ştacheta fiind în acest moment fixată la nu mai puţin de 4 miliarde de pagini.
Dar nu numai dimensiunea este un criteriu important în aprecierea unei baze de date, ci şi actualitatea acesteia, măsurată în cazul motoarelor de căutare cu ajutorul aşa-numitei rate de
reactualizare (refresh) a bazei de date, lideri în acest moment pe piaţă fiind consideraţi tot Google, cu o rată de reactualizare completă a bazei de date de zece zile.
În sfârşit, un alt criteriu esenţial în aprecierea motoarelor de căutare este dat de modul de alcătuire a listei de rezultate. În general, fiecare motor de căutare are propriul algoritm proprietar de realizare a listei de hiperlegături oferite utilizatorilor pentru fiecare combinaţie de termeni de căutare, însă în fiecare caz se ţine seama de distanţa (numărul de cuvinte distincte care le despart) la care termeni de căutare se găsesc în documentul Web oferit. Spre exemplu, algoritmul Google, intitulat PageRank, ia în considerare şi numărul de referinţe externe către un anumit document Web (alte pagini în care există hiperlegături către documentul considerat), respectiv numărul total de vizite iniţiate din paginile Google către respectivul site.
Un motor de căutare este locul prin care se perindă aproape permanent utilizatorii Internet, motiv pentru care este ideal pentru plasarea bannerelor şi a celorlalte mesaje publicitare ale dumneavoastră. Spre exemplu, la începutul anului 2003 Google oferă zilnic nu mai puţin de 250 de milioane de răspunsuri utilizatorilor săi, în timp ce Inktomi, motorul de căutare deţinut de cei de la Yahoo! estima aproximativ 80 de milioane de pagini oferite zilnic celor care îi foloseau serviciile pentru a identifica diverse resurse disponibile în Internet. Ca argument suplimentar, „41% dintre persoanele care au făcut cumpărături pe Internet au fost referiţi în paginile magazinului virtual de către un motor de căutare” (Sullivan, 2003).
Pe lângă modalitatea tradiţională de promovare într-un site, prin afişarea de bannere în locuri vizibile, un motor de căutare oferă o soluţie alternativă, extrem de populară şi de eficientă la nivelul Internetului: plasarea unei hiperlegături către pagina Web promovată într-o poziţie fruntaşă a listei de rezultate oferite utilizatorilor de către motoarele de căutare pentru termenii de căutare reprezentativi pentru site-ul considerat. Astfel se asigură atât generarea unui număr semnificativ de vizitatori, aproape majoritatea celor care solicită o listă cu rezultate motoarelor de căutare alegând una dintre primele cinci hiperlegături din listă, cât şi faptul că cei care vizitează sunt interesaţi de tipul de informaţie prezentat în site-ul promovat. Acest tip de reclamă, ce a generat încasări de peste 1,6 miliarde de dolari în anul 2003, reprezintă în fapt peste 25% dintre cheltuielile de promovare în Internet. Practic, cei care doresc o astfel de listare privilegiată îşi aleg unul sau o combinaţie de cuvinte cheie, pe care le consideră reprezentative pentru pagina pe care o promovează, iar în schimbul unei sume de bani motorul de căutare le asigură că pentru o perioadă determinată, sau pentru un anumit număr de căutări independente, va plasa hiperlegătura către site-ul clientului într-o poziţie privilegiată convenită în lista de rezultate.
Bineînţeles, chiar şi fără a fi nevoiţi să plătiţi pentru o listare favorabilă, este obligatorie prezenţa paginii promovate în lista de rezultate a motoarelor de căutare importante. Acest lucru este realizat diferenţiat în funcţie de motorul de căutare considerat. Astfel, pentru apariţia în paginile Yahoo! este necesar să semnalaţi apariţia paginii dumneavoastră celor de la Yahoo! prin completarea unui formular special disponibil în site-ul lor. Pe de altă parte, metoda cea mai simplă de apariţie în baza de date a celor de la Google este apariţia unei hiperlegături către site-ul promovat în paginile unui alt site, deja existent în baza de date Google. Având în vedere rata de reactualizare de zece zile a acestora, practic în cel mult zece zile de la apariţia respectivei hiperlegături site-ul promovat va fi parte din baza de date a motorului de căutare. De asemenea, există şi varianta utilizării unui serviciu specializat în listarea siturilor în motoarele de căutare, serviciu îndeplinit însă contra cost sau în schimbul publicării în site-ul promovat al unui banner al acelui serviciu, un astfel de model fiind www.submit.com sau site-ul românesc www.trafic.ro.

Majoritatea utilizatorilor Internetului consideră reclamele, în toate formele în care acestea se prezintă în reţea, ca principala sursă de insatisfacţie şi frustrare pe parcursul experienţelor lor online. Astfel, principalele generatoare de insatisfacţie sunt considerate a fi imaginile şi meniurile care nu se încarcă (95%), hiperlegăturile nefuncţionale (89%), mesajele promoţionale de tip pop-up (52%), bannerele (50%), paginile cu un conţinut congestionat (35%), paginile care nu oferă elemente de navigaţie (32%), timpul mare de încărcare (26%), respectiv dificultatea identificării informaţiilor căutate (20%)63.
Dacă primele două surse majore de frustrare pot fi îndepărtate relativ uşor, printr-o realizare ordonată şi o testare periodică, atentă şi extensivă a site-ului, elementele care ţin de activităţile promoţionale sunt considerate necesare, fiind nevoie de prezenţa lor sub o formă sau alta. Soluţia cea mai frecventă, atunci când se decide sacrificarea vizibilităţii sporite a acestora pentru a creşte satisfacţia vizitatorilor, este utilizarea de imagini asociate textului.
Problemele legate de hiperlegăturile nefuncţionale sau pozele neregăsite pot fi rezolvate şi prin utilizarea unui serviciu de monitorizare extern independent, astfel de exemplu putând fi găsit pe site-urile WebSiteGarage (www.websitegarage.com) sau WatchFire Bobby
(http://bobby.watchfire.com/bobby/html/en/index.jsp). Paginile care nu oferă nici un fel de opţiuni pentru continuarea navigaţiei, cunoscute popular sub denumirea de „fundături” (deadend pages) reprezintă un alt element care generează o insatisfacţie majoră în rândul utilizatorilor întrucât îi forţează să apeleze la opţiunile de navigaţie oferite de către clientul de web folosit – butonul „back” sau utilizarea câmpului de adrese, pe care în general îl folosesc pentru a părăsi paginile site-ului în care a fost întâlnită pagina deranjantă.
Standardul HTML oferă o serie de instrumente utilizabile pentru scăderea timpului de aşteptare. Astfel, se poate opta pentru utilizarea unor texte alternative la nivel de imagini, care vor fi afişate în cazul în care imaginea nu se poate încărca, sau pe parcursul încărcării, atunci când aceasta are o dimensiune foarte mare. În plus, există posibilitatea încărcării imaginii fie fragmentar, fie începându-se cu o imagine de o rezoluţie mai mică, pentru ca vizitatorii să poate avea o idee generală despre ce se va încărca în respectiva zonă a paginii şi să poată extrage un minim de informaţii anterior încărcării totale a acesteia.
Timpul de încărcare îndelungat al paginilor reprezintă o altă problemă dificil de rezolvat. Astfel, s-a estimat că la nivelul anului 1999 au fost pierdute vânzări de peste 4,35 miliarde de dolari la nivelul magazinelor virtuale din Internet datorită timpului lung de încărcare al paginilor. Similar, paginile care se încarcă greu au fost considerate mai puţin interesante decât pagini identice, însă cu un timp de încărcare superior64, fiind percepute ca prezentând produse de calitate inferioară şi suferind de o insecuritate sporită. În acest moment, la nivelul Internetului utilizatorii se conectează cu o viteză de 5 Kbps (Kilobiţi pe secundă). Astfel, o pagină cu o dimensiune totală de 40Kb se va încărca în aproximativ 8 secunde în browserele vizitatorilor. Există o aşa-numită „regulă a primelor 10 secunde”, care presupune că utilizatorii devin frustraţi după trecerea a 10 secunde, marea lor majoritate abandonând pagina şi îndreptându-se către o altă locaţie din Internet după 20 de secunde. Principalul motiv pentru timpul îndelungat de încărcare este dat de imagini, cu dimensiuni cu câteva ordine de mărime superioare textelor, ca şi de elementele active din pagină, cum ar fi butoanele sau meniurile. În consecinţă, optimizarea pozelor, ca şi a structurii meniurilor este esenţială pentru îmbunătăţirea timpului de încărcare al paginilor şi creşterea satisfacţiei vizitatorilor. De asemenea, publicarea paginilor pe site-uri cu o conexiune la Internet suficient de rapidă pentru a răspunde numărului maxim de accesări simultane estimate reprezintă o altă modalitate de a asigura utilizatorilor o experienţă a navigaţiei fără impedimente. În aceiaşi direcţie, s-a determinat că utilizatorii sunt cu atât mai mult deranjaţi de prezenţa imaginilor care nu sunt legate în mod direct şi necesar de conţinutul informaţional al paginii accesate65, astfel încât, o dată în plus, este necesar ca elementele din pagină să fie reduse doar la cele considerate necesare prin prisma comunicării cu vizitatorii avută în vedere.
Suplimentar, incertitudinea legată de timpul de aşteptare poate genera nerăbdare şi frustrare printre vizitatori, astfel încât este recomandabilă utilizarea unor metode de prevenire a acestora atunci când se estimează că vor trebui să aştepte mai mult de 10 secunde în faţa calculatorului pentru încărcarea unui anumite pagini.
O altă sursă de insatisfacţie printre utilizatori este generată de decizia anumitor website-uri de a inhiba funcţiile butonului „Back” din interfaţa browserului din diverse motive. Acest buton este însă extrem de solicitat de o bună parte dintre utilizatorii Internet, iar dezactivarea sa poate trezi sentimente negative faţă de site, inclusiv senzaţia că sunt reţinuţi în paginile acestuia împotriva voinţei lor!
Utilizarea standardului HTML reprezintă o garanţie a portabilităţii şi utilităţii paginilor realizate, întrucât toate programele din categoria clienţilor de Web sunt obligate să îl implementeze. În cazul utilizării etichetelor nestandard, există posibilitatea ca rezultatele să fie diferite de la un browser la altul, în anumite cazuri pagini lucrate cu greu fiind ilizibile pentru utilizatorii care folosesc alt browser decât cel pentru care a fost gândită pagina respectivă, cu efect direct în pierderea acestor clienţi potenţiali. De asemenea, respectarea convenţiilor generale legate de elementele vizuale din pagini este utilă pentru creşterea utilităţii percepute de către vizitatori pentru paginile Web considerate. Astfel, hiperlegăturile ar trebui să fie reprezentate cu culoarea albastru şi subliniate, în timp ce hiperlegăturile active şi cele vizitate sunt vişinii. Butonul către pagina de început a site-ului este de obicei poziţionat primul în meniul de navigaţie, iar pe cât posibil ar trebui să se evite obligarea utilizatorilor cu o rezoluţie scăzută să folosească barele de scroll pentru accesarea textelor şi imaginilor importante.
De asemenea, pentru crearea unei coerenţe la nivel temporal în rândul utilizatorilor, este util ca aceştia să fie informaţi despre actualitatea conţinutului paginii, data ultimei actualizări fiind de regulă plasată în partea de jos a paginilor.
În sfârşit, este util de reţinut că aceste reguli generale pot fi modificate de către specificul cultural al participanţilor la Internet. Astfel, culorile pot avea efecte psihologice diferite pentru utilizatori din zone geografice diferite, spre exemplu culoarea roşie fiind asociată cu pericolul în Statele Unite, cu aristocraţia în Franţa şi cu fericirea în China, în timp ce culoarea galbenă semnifică lipsa curajului în Statele Unite, graţie şi nobilitate în Japonia şi succes în India.

Frame-urile reprezintă o tehnologie specifică documentelor HTML, cu ajutorul cărora ecranul activ al clientului Web utilizat este împărţit în mai multe zone independente, în fiecare dintre acestea fiind încărcat un document HTML diferit. Folosite cu precădere pentru formatarea paginilor la sfârşitul deceniului trecut, frame-urile au fost treptat abandonate în favoarea utilizării tabelelor de formatare, mai complicate, însă mai puţin vulnerabile la erori.
Astfel, s-a constatat că frame-urile au tendinţa de a fragmenta modelul mental al unui site pe care utilizatorii îl au în minte, cu efect direct în scăderea atenţiei şi creşterea confuziei acestora. În plus, browserele mai vechi de 1997 nu au posibilitatea să interpreteze documentele HTML care conţin frame-uri, aceşti utilizatori fiind astfel frustraţi de inabilitatea de a vizualiza informaţiile din site.
Există însă situaţii în care utilizarea acestei tehnologii duce la creşterea satisfacţiei vizitatorilor. Astfel, se pot utiliza frame-uri incluse în pagină (inline frame) pentru evidenţierea anumitor tipuri de informaţie61, sau pentru a se asigura menţinerea pe ecran a meniurilor de navigaţie atunci când utilizatorii părăsesc ecranul principal cu ajutorul barelor de scroll. De asemenea, frame-urile pot fi utilizate pentru a permite utilizatorilor să vizualizeze două pagini în paralel, în cazul în care comparaţia dintre acestea este informativă. Un studiu care a încercat să reliefeze preferinţa utilizatorilor pentru organizarea paginilor cu ajutorul frame-urilor sau a tabelelor de formatare a concluzionat că, fără a exista diferenţe calitative semnificative între cele două tehnologii în ceea ce priveşte perceperea sau asimilarea informaţiilor, ca şi viteza de navigaţie în site, există o percepţie favorabilă tabelelor de formatare, care sunt considerate mai prietenoase şi mai profesionale

În primul rând este important să se evite un efect de încărcare, de aglomeraţie în site, dat de utilizarea unui număr mare de imagini. De asemenea, este recomandabil ca aceste imagini să fie asociate şi relevante pentru informaţiile textuale prezentate în pagină. În sfârşit, impactul imaginilor va fi mult mai scăzut în cazul în care nu sunt vizualizate în ansamblul lor pe o singură pagină. Imaginile care ies din ecran îşi pierd într-o bună măsură eficienţa, iar cele pentru care utilizatorii sunt nevoiţi să folosească barele de scroll pentru a le vedea în totalitate au o şansă semnificativ mai mare decât restul imaginilor de a fi total ignorate de către utilizatori.
Utilizarea imaginilor în cadrul unui website poate fi mult mai eficientă atunci când se ţine seama de o serie de observaţii realizate în studiile privind interfaţa dintre om şi calculator. Astfel, s-a constatat că în anumite cazuri utilizatorii ignoră instinctual anumite imagini prezentate într-un website, la prima vizită pe o pagină aceştia concentrându-şi atenţia asupra textului şi ignorând mesajele în mai bine de 60% dintre cazuri57. În fapt, o bună parte dintre utilizatori nici măcar nu privesc la imagini decât începând de la a doua sau a treia vizită pe pagină. Acest efect s-a demonstrat că are cel mai puternic impact asupra eficienţei utilizării bannerelor în Internet. Acelaşi studiu a descoperit că, la o primă vizită pe o pagină, utilizatorii au privit în fapt către imaginile şi reclamele de tip icon numai într-o proporţie de 22%, 45% dintre ei au conştientizat existenţa bannerelor, în timp ce fotografiile din text au fost remarcate de 64% dintre ei.
De asemenea, s-a constatat că imaginile colorate sunt percepute mai frecvente şi sunt memorate mai uşor decât imaginile în alb şi negru. În ceea ce priveşte plasamentul în cadrul paginii, majoritatea se aşteaptă să găsească imagini de tip banner în partea superioară a ecranului activ. Pe de altă parte însă, s-a constatat că bannerele plasate în zone în care utilizatorii nu se aşteaptă să le găsească sunt vizualizate de către un procent mult mai mare de vizitatori, pentru că vizitatorii au tendinţa de a ignora zonele în care se aşteaptă să găsească reclame, concentrându-şi atenţia asupra zonelor care în mod tradiţional conţin informaţii. La fel de interesant este şi un studiu de utilitate care a scos în evidenţă faptul că bannerele grafice au fost conştientizate de către 58% dintre vizitări, în timp ce hiperlegăturile promoţionale sunt conştientizate de 94% dintre persoanele care folosesc Internetul58. De asemenea, s-a constatat că bannerele colorate intens şi cu o bogată paletă tind la rându-le să fie ignorate, cam în aceiaşi proporţie cu cele care utilizează o paletă mai restrânsă şi mai puţin saturată de culori. În fapt, un factor care creşte semnificativ percepţia mesajelor promoţionale în Internet este scopul pentru care utilizatorii vizualizează paginile. Astfel, atunci când acestea sunt vizitate la întâmplare există o probabilitate mult mai bună ca bannerele să fie percepute, decât în cazul în care sunt căutate anumite informaţii specifice. Un alt factor care duce la creşterea percepţiei mesajelor promoţionale este dat de dimensiunea acestora în comparaţie cu textul paginii59. În cazul în care imaginile şi textul sunt de aproximativ aceiaşi înălţime, utilizatorii îşi vor concentra atenţia asupra textului în 95% dintre cazuri.
De asemenea, nici utilizarea unor imagini animate nu este întotdeauna o soluţie pentru creşterea vizibilităţii. Astfel, un studiu realizat asupra graficelor şi bannerelor animate a concluzionat că animaţiile în pagina Web nu sunt reţinute mai des cu o frecvenţă semnificativă statistic decât cele similare, dar statice, în schimb animaţiile din pagină duc la o scădere a nivelului de percepţie a informaţiilor textuale

Felul în care este prezentat textul în paginile unui website poate avea un aspect hotărâtor în decizia vizitatorilor de a reveni sau de a cumpăra produsele oferite. Este recomandabilă utilizarea unui singur font în tot site-ul, iar dacă acest lucru nu este posibil, numărul de fonturi utilizate nu ar trebui sub nici un motiv să depăşească trei, în caz contrar generându-se un efect de confuzie şi dezordine printre utilizatori. În plus, la nivelul fiecărei pagini ar trebui făcut totul să se utilizeze un singur font, informaţiile de aceiaşi importanţă fiind reprezentate folosindu-se aceiaşi mărime a caracterelor şi aceiaşi culoare. De asemenea, este important să folosiţi un font larg răspândit, fondurile specifice sau create special pentru diferitele pagini neputând să fie interpretate pe echipamentele pe care acestea nu au fost instalate prealabil. Astfel, s-a constatat că cele mai utilizate fonturi sunt în general cele care realizează caracterele pe un spaţiu cubic, de 10, 12 sau 14 pixeli. Într-un studiu efectuat la o rezoluţie de 1024 x 768 de pixeli (utilizată de majoritatea utilizatorilor Internet în momentul de faţă), s-a constatat că nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte lizibilitatea şi asimilarea informaţiilor prezentate cu fonturile clasice Arial, Courier New, Georgia, Century Schoolbook, Tahoma Times New Roman şi Verdana52. Aceasta însă nu înseamnă neapărat că n-ar exista diferenţe obiective între acestea, din punct de vedere al utilizării lor în Internet. Astfel, studii de utilitate au demonstrat că Times New Roman şi Arial sunt citite mult mai rapid decât Courier New, Century Schoolbook şi Georgia, în special datorită faptului că sunt mult mai folosite, creierul uman fiind mai rapid în a recunoaşte forma literelor şi a cuvintelor. La nivelul unui document de 10 pagini, scris cu font de dimensiune 10, diferenţa a fost de până la 100 de secunde în favoarea Times New Roman. Pe de altă parte, din punctul de vedere al lizibilităţii, fonturile Arial şi Courier sunt considerate cele mai practice, Comic fiind cel mai greu lizibil în perspectiva utilizatorilor53. De asemenea, când se pune problema fontului preferat de către utilizatori, acelaşi studiu a ajuns la concluzia că Arial întruneşte cele mai multe voturi, urmat de Times New Roman şi Verdana, fonturile de dimensiunea 12 fiind preferate celor de dimensiunea 10. În Internet însă problema fonturilor folosite este ceva mai complexă, standardul HTML utilizând o altă dimensiune, care este adaptată la rezoluţia utilizatorului, fiind modificat proporţional cu aceasta. În general, pentru rezoluţia de 1024 x 768 dimensiunea HTML 1 este asimilată cu cea de 10 pixeli, 2 cu 12 pixeli, 3 cu 14 pixeli şi aşa mai departe. Textele ale căror caractere au o dimensiune mai mică de 10 pixeli ar trebui evitate, pentru că pe monitoarele cu o rezoluţie foarte mare acestea devin ilizibile.
Lungimea optimă a unui rând în Internet este dependentă de mai mulţi factori. Astfel, în general se recomandă rânduri cu o lungime de aproximativ 11 cuvinte, sau de 40 până la 60 de caractere, în locul celor lungi, care ocupă întregul ecran. Asta pentru că rândurile lungi necesită o mişcare oculară suplimentară, ceea ce creşte probabilitatea pierderii rândului curent de citire. De asemenea, studii de utilitate au scos în evidenţă faptul că liniile lungi sunt mai greu de citit şi de asimilat54.
În plus, eventualele imagini sau culori existente în fundalul paginilor Web pot cauza un efect negativ în ceea ce priveşte lizibilitatea şi asimilarea informaţiilor. Studiile au demonstrat că fundalurile simple duc la o viteză de regăsire a informaţiilor superioară, însă un element esenţial este contrastul dintre text şi fundal55. De asemenea, este de reţinut faptul că doar cele 24 de culori de bază sunt prezentate identic pentru toate echipamentele hardware (monitoarele, telefoanele mobile, PDA, etc.) care pot accesa aceste pagini Web, restul culorilor fiind uşor diferite de la caz la caz, motiv pentru care este recomandată testarea paginilor, în cazul utilizării fundalurilor colorate, pentru toate echipamentele hardware despre care se ştie că vor fi utilizate cu precădere pentru vizualizarea site-ului realizat. Acelaşi test a scos la lumină faptul că textele scrise cu caractere închise la culoare pe un fundal luminos sunt cu până la 26% mai lizibile decât cele scrise cu caractere luminoase pe un fundal întunecat. Pe de altă parte, prima variantă poate genera erori de redare pe anumite echipamente hardware, motiv pentru care este evitată în unele circumstanţe. Cele mai greu lizibile combinaţii de culori au fost determinate a fi cele din categoria caracterelor verzi pe fundal galben sau albastru, albe pe fundal roşu sau verde, respectiv gri pe albastru.
În jur de 8% dintre bărbaţi şi 0,5% în rândul femeilor au o problemă care îi împiedică să perceapă în mod corect culorile. La nivelul Internetului, în jur de 4% dintre utilizatori au o problemă legată de percepţia culorilor56. În general, este recomandabilă utilizarea unei combinaţii de culori care realizează un contrast puternic. Anumite combinaţii de culori frustrează utilizatorii şi fac textul virtual ilizibil pentru persoanele cu dizabilităţi în perceperea culorilor, pentru care diferenţele între roşu, verde, maro sau roz pot fi aproape imperceptibile.
În sfârşit, este util să evitaţi utilizarea textelor scrise exclusiv cu majuscule. În general, s-a constatat că utilizatorii au nevoie de o perioadă cu aproximativ 10% mai îndelungată decât în cazul textelor scrise cu minuscule pentru a le asimila, efortul fiind şi mai obositor pentru creier, obişnuit să perceapă formele cuvintelor scrise cu minuscule. În plus, textele scrise exclusiv cu majuscule sunt asimilate în Internet cu un discurs coleric şi agresiv.

Realizarea unei structuri de navigaţie în interiorul site-ului uşor de utilizat este probabil unul dintre elementele esenţiale în realizarea unei prezenţe în Internet de succes. Un utilizator confuz, care nu ştie cum a ajuns pe o anumită pagină şi nu ştie ce are de făcut pentru a-şi continua navigaţia ca să ajungă la informaţiile căutate este un utilizator frustrat, iar şansele ca el să cumpere din magazinul virtual respectiv, sau să se întoarcă pentru o vizită ulterioară sunt simţitor reduse. Este un fapt demonstrat că 58% dintre persoanele care navighează în Internet fac două sau mai multe erori de navigaţie în procesul de căutare a informaţiilor43. Mai mult, 68% dintre utilizatorii Internet afirmau că „în general nu reuşesc să identific informaţiile pe care le caut”44. Astfel, prima problemă este legată de orientare, mai exact de structura nefamiliară a meniurilor şi a modului de organizare a paginilor şi informaţiilor pe categorii şi subcategorii. Mai exact, există o indecizie legată de pagina care va fi vizualizată în momentul următor, pentru că există o incertitudine legată de localizarea informaţiilor căutate. Decizia în acest caz este direct legată de înţelegerea locului în care se află din perspectiva structurării site-ului, pentru ca apoi traseul de navigaţie optim să poată fi selectat. Această problemă este în general rezolvată prin adaptarea structurii site-ului la modelul mental pe care utilizatorul îl are despre acesta, model dedus prin realizarea unor studii de utilitate în momentul de concepere a site-ului. De asemenea, utilizarea de meniuri intuitive, cu subcategorii clare şi relevante reduce o serie dintre problemele de acest tip. Astfel, există studii care au reliefat că pe nivelurile trei şi patru din structura ierarhică a site-ului (pagini pentru care este nevoie de utilizarea a două sau trei hiperlegături pentru a putea fi vizualizate) 40% dintre utilizatori fac erori de navigare în cazul utilizării unor titluri ale submeniurilor intuitive, în timp ce procentul creşte la 69% în lipsa titlurilor45. Ca un avantaj suplimentar, textele citite din paragrafe sau pagini cu un titlu clar specificat sunt reţinute de către vizitatori cu o probabilitate aproximativ de două ori mai mare decât în cazul în care titlurile lipsesc. Utilizarea unor elemente grafice în navigaţie, de tipul codurilor de culoare, logo-uri şi bannere consistente la nivelul site-ului sau meniuri desfăşurate sunt de asemenea utile în reducerea dezorientării utilizatorilor.
O altă problemă frecventă legată de navigaţia în interiorul site-ului, având acelaşi efect de dezorientare în rândul vizitatorilor, poartă denumirea de „problema muzeului de artă”46 şi constă în dificultatea utilizatorilor de a memora structuri complexe, în care sunt bombardaţi cu un volum mare de informaţii mai mult sau mai puţin relevante, la fel ca un vizitator care intră într-un muzeu de artă şi care nu o să-şi poată reaminti decât o mică parte dintre capodoperele pe care le-a admirat. Problema este în general rezolvată prin reducerea nivelului de informaţii din fiecare pagină, ca şi prin îmbunătăţirea şi diversificarea structurii paginilor şi a site-ului în ansamblul său. De asemenea, existenţa unei hărţi a site-ului poate fi extrem de utilă în creşterea gradului de reamintire a informaţiilor47.
Structura de navigaţia la rându-i poate crea probleme de înţelegere utilizatorilor. După cum am arătat anterior, structurile de navigaţie dezvoltate în plan orizontal sunt mai uşor asimilate de către utilizatori decât cele dezvoltate în plan vertical. De asemenea, o structură ierarhică cu un număr mare de niveluri conduce la o improbabilitate crescută de regăsire a informaţiilor căutate, motiv pentru găsit un nivel optim pentru aceasta. Pe de altă parte, o astfel de structură cu un număr redus de niveluri, în cazul siturilor complexe, poate duce la o creştere masivă a numărului de hiperlegături de pe acelaşi nivel din structura de navigaţie, ceea ce duce din nou la probleme de regăsire a informaţiilor căutate. Astfel, se recomandă o optimizare a numărului de nivele, care ar trebui să se afle undeva între 3 şi 648. Astfel, un site cu o structură de navigaţie ce conţine16 pagini pe nivelul 2 şi 32 de pagini pe nivelul 3 conduce la o regăsire a informaţiilor căutate în rândul utilizatorilor de aproape două ori mai rapidă decât în cazul când respectivul site ar fi fost organizat folosindu-se 4 pagini pe nivelul 2, 8 pe nivelul 3 şi 32 de pagini pe nivelul 4.

Structura ierarhică de navigaţie ideală a unui site Felul în care sunt ordonate hiperlegăturile în cadrul unei structuri de navigaţie poate duce la creşterea sau scăderea timpului de căutare, şi în consecinţă a satisfacţiei, în rândul utilizatorilor site-ului. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca timpul de căutare este mult mai redus atunci când gruparea hiperlegăturilor se realizează pe coloane şi nu pe rânduri50. În plus, performanţa este îmbunătăţită când fiecărui subgrup îi este atribuit un titlu specific. De asemenea, este preferabil ca toate hiperlegăturile să fie prezente de la început, în loc să apară sub formă expandabilă, fiind prezentate doar în momentul când este selectat titlul subcategoriei. Suplimentar, în urma studiilor de utilitate la nivelul magazinelor virtuale din Internet, s-a ajuns la concluzia că o combinaţie de legături în plan orizontal (care conduc utilizatorii pe pagini aflate pe acelaşi nivel ierarhic cu pagina iniţială), în plan orizontal superior (către pagini aflate pe un nivel ierarhic superior în structura de navigaţie a site-ului), respectiv către nivelul frunză (ultimul din structura ierarhică) în aceiaşi structura de navigaţie produc cel mai înalt nivel de regăsire a informaţiilor printre utilizatori. Corespunzător, structurile de navigaţie care permit exclusiv trecerea de pe un nivel ierarhic pe cel imediat succesiv sau precedent sunt percepute de utilizatori ca cel mai dificil de navigat

O primă observaţie ar fi că vizitatorii fac mai puţine erori de navigaţie în site şi găsesc mai rapid informaţiile căutate dacă structura meniurilor este dezvoltată mai degrabă în plan orizontal decât în plan vertical. De asemenea, informaţiile aflate în planul principal al meniului sunt mult mai uşor regăsite de către utilizatori decât cele aflate în submeniuri40.
De asemenea, este foarte utilă crearea unei modalităţi de orientare în cadrul site-ului pentru utilizatori, reducând sentimentul de confuzie care poate duce la scăderea satisfacţiei în procesul de vizitare. Astfel, meniurile desfăşurate de tipul Home>Produse>Televizoare>Sony, afişate într-un loc vizibil din pagină, reprezintă o soluţie apreciată de utilizatori pentru crearea unui sentiment de organizare pentru vizitatori, contribuind în acelaşi timp la reducerea timpului dedicat căutării.
O altă preferinţa a utilizatorilor în ceea ce priveşte structura meniurilor este dată de faptul că aceştia preferă structurarea pe baza unor cuvinte cheie categoriale unei structurări prin simpla folosire a unor cifre sau numere42. O hartă a site-ului realizată pe criterii alfabetice de exemplu este mult mai greu de navigat decât o hartă realizată pornindu-se de la structura ierarhică a meniurilor, pentru că utilizatorii sunt nevoiţi să ghicească titlul propus de cei care au creat site-ul pentru pagina care conţine informaţiile căutate de ei. De asemenea, s-a constatat că atâta timp cât gruparea se face într-o manieră intuitivă, numărul efectiv de legături corespunzător fiecărei categorii poate să fie suficient de mare fără a afecta timpul de regăsire al informaţiilor de către utilizatori.

Hiperlegăturile reprezintă o asociere între un text sau o imagine (vizibile pe ecran) şi un URL, cu ajutorul cărora pot fi accesate intuitiv diversele resurse disponibile în Internet, în general fiind vorba despre documente HTML. Există câteva recomandări generate de studiile de utilitate în ceea ce priveşte structura acestora, astfel încât vizitatorii să aibă o experienţă cât mai plăcută în paginile site-ului.
Principalele trei reguli pe care textul hiperlegăturilor ar trebui să-l respecte au fost enunţate astfel39:
1. Textul hiperlegăturilor trebuie să aibă sens în text şi în afara hiperlegături. Nu trebuie introdus doar pentru a facilita asocierea URL-ului.
2. Textul trebuie să fie sugestiv în ceea ce priveşte destinaţia.
3. Textul nu trebuie să facă referire directă la procesul de hiperlegătură (exemplu negativ: >>>apasă aici<<<).
Dincolo de aceste reguli, considerate minime pentru realizarea unei hiperlegături intuitive şi uşor identificabile pentru utilizatori, mai există o serie de recomandări, una dintre cele mai importante fiind legată de utilizarea textelor cu minuscule, ca şi utilizarea URL-urilor în mod consistent (chiar dacă site-ul Facultăţii de Marketing poate fi apelat utilizându-se o serie de alias-uri, URL-urile ar trebui realizate exclusiv pe baza adresei principale, www.marketing.ase.ro). Pe lângă posibila confuzie creată în rândul utilizatorilor, browserele menţin o evidenţă a paginilor vizitate recent – aşa-numita History – pentru a optimiza timpul de acces şi a informa utilizatorii că au fost de curând pe pagina respectivă. Însă atunci când referinţele nu sunt utilizate în mod consistent, browserele nu pot oferi această informaţie. Din aceiaşi perspectivă şi pentru a nu solicita în mod suplimentar atenţia utilizatorilor, este preferabil ca hiperlegăturile, inclusiv cele active şi cele vizitate, să folosească culorile standard.
Utilizarea imaginilor pentru crearea hiperlegăturilor este utilă într-o serie de circumstanţe, în special în cazul bannerelor şi al reclamelor incluse în pagini, ca şi pentru imagini de tip icon şi butoane. Cu toate acestea, există o serie de probleme, incluzând faptul că imaginile nu se modifică pentru a indica o pagină vizitată anterior, vizualizate la rezoluţii extrem de mari textul lor poate deveni ininteligibil, iar în cazul utilizatorilor care navighează Internetul având selectată opţiunea de ignorare a pozelor (nu puţini, în special aceia cu o lungime de bandă redusă), hiperlegăturile bazate pe imagini sunt inutilizabile. În plus, hiperlegăturile bazate pe imagini sunt mult mai greu sesizabile de către vizitatori decât cele bazate pe text (distincţia dintre imaginile normale şi cele care au asociate URL-uri este dificil de observat).

Există o multitudine de reguli, sfaturi sau principii de realizare a unui site. Este aproape imposibil ca o pagina să respecte toate aceste recomandări şi să fie în acelaşi timp funcţional. Cu toate acestea, cunoaşterea lor şi a motivelor care au stat în spatele formulării lor este esenţială, pentru a se putea lua o hotărâre în cunoştinţa de cauză legată de acceptarea limitărilor impuse de utilizarea lor, sau a insatisfacţiei pe care nerespectarea lor o poate genera în rândul utilizatorilor. De asemenea, având în vedere natura subiectivă a satisfacţiei utilizatorilor, acestea sunt strict reguli statistice, care nu garantează o satisfacţie totală în rândul clienţilor efectivi sau potenţiali, ci doar garantează o probabilitate mai mare de succes. Per total însă, utilizatorii tind să fie loiali acelor website-uri realizate cu respectarea principiilor de utilitate a paginilor.
Astfel, elementele de interfaţă ar trebui menţinute pe cât posibili simple şi funcţionale. În special realizatorii tineri de site-uri cad în capcana utilizării elementelor dinamice complexe, în special pentru a-şi demonstra capacitatea tehnică. Utilizatorii însă sunt interesaţi în primul rând de informaţii, „gadget”-urile fiind percepute în general ca o formă de distragere a atenţiei de la conţinutul informaţional, generând în marea majoritate a cazurilor nu apreciere pentru îndemânarea realizatorilor, ci frustrare31. Reducând elementele vizuale pe cât posibil, se va realiza o expunere superioară a celor esenţiale, păstrate în pagină.
De asemenea, nu este obligatorie ocuparea întregului conţinut al paginii. Spaţiile libere la rândul lor pot contribui la lizibilitatea şi aerul lejer al paginii, la fel cum elementele vizuale atent folosite duc la creşterea gradului de reţinere a informaţiilor din pagină32. Utilizarea spaţiilor libere este în general mai folositoare decât crearea de structuri artificiale în cadrul paginii, în cadrul cărora să fie organizate obiectele prezentate, fiind în acelaşi timp mai plăcută din punct de vedere estetic.
O pagină trebuie concepută având tot timpul în vedere utilizatorii, care trebuie să fie permanent conştienţi despre acţiunile care le sunt permise în cadrul paginii, rezultatele acestora, ca şi modalitatea prin care aceste acţiuni pot fi întreprinse. Spre exemplu, un buton sugera vizitatorilor faptul că poate fi apăsat (click cu mouse-ul) sau din contră, că este inactiv (pare deja apăsat, sau textul este încercuit). Similar, obiectele care nu pot fi utilizate activ nu ar trebui să fie prezentate în aceiaşi manieră precum cele active (texte de culoare albastră subliniate) pentru a nu induce confuzie în rândul utilizatorilor. În aceiaşi categorie intră şi imaginile de tip icon, cele mari şi cu un conţinut simplu fiind preferate de către utilizatori celor de dimensiune redusă şi cu un conţinut complex33. Etichetele descriptive, precum „salvează”, „înapoi” sau „browse” sunt cea mai bună soluţie pentru a sugera utilizatorilor acţiunile asociate diferitelor elemente vizuale din pagină.
O structură comună şi echilibrată a paginilor site-ului reprezintă un alt element major în realizarea unui website apreciat de către publicul ţintă. La nivel subconştient, mintea umană caută în permanenţă o ordine în spaţiul ambiant. Chiar dacă nu există o structură predefinită, mintea umană va încerca să impună o astfel de structură34. Spre exemplu, atunci când se poziţionează o serie de elemente în ecran, cele de importanţă maximă ar trebui să ocupe partea superioară şi centrală a acestuia, în timp ce elementele de o relevanţă secundară ar trebui poziţionate în lateral şi în josul paginii. Similar, obiectele vizuale mari ar trebui plasate către centrul paginii, în timp ce obiectele vizuale mai mici ar trebui să se afle către margini.
Unitatea elementelor de interfaţă în ansamblul paginilor site-ului este esenţială în realizarea unui sentiment de apartenenţă a acestora într-un sistem funcţional unic. Astfel, elementele de interfaţă ar trebui să fie similare în aspect şi funcţionalitate la nivelul întregului website. Similar, elementele grafice precum fundalul, tipul, culoarea şi mărimea fontului, împărţirea generală a paginii sau tipul de butoane trebuiesc folosite în mod consistent în ansamblul site-ului şi în conformitate cu aşteptările utilizatorilor.
Un alt element important în realizarea unui website apreciat de către vizitatori este dat de activităţile de mentenanţă a acestuia. Verificarea frecventă şi completă a informaţiilor şi a elementelor active din cadrul site-ului adeseori duce la descoperirea unor probleme de utilitate care, necorectat, pot duce la scăderea traficului din site. În plus, este percepută ca o dovadă de profesionalism şi respect pentru utilizatori să răspundeţi mesajelor de feedback primite (în acest moment, doar 60% dintre site-urile din Internet care au formulare de feedback răspund utilizatorilor care îi contactează). În plus, înainte de a fi promovat în Internet, paginile trebuiesc verificate atent pentru a fi eliminate greşelile de ortografie sau exprimare, care duc la o percepţie negativă printre vizitatori (produsele şi informaţiile oferite vor fi percepute ca fiind de o calitate inferioară).
În sfârşit, datorită limitărilor inerente standardului HTML, diversele browsere au făcut extensii proprii ale acestor limbaje, extensii care nu sunt recunoscute în multe cazuri de către celelalte browsere (meniurile active realizate în JavaScript sunt funcţionale în Netscape Navigator, dar nu şi în Internet Explorer, acesta interpretând limbajele JScript şi VisualBasic). Aşadar, realizarea paginilor care nu pot fi complet vizualizate în anumite browsere conduce la insatisfacţie în rândul utilizatorilor acestora, pierzându-se astfel dintre utilizatorii potenţiali ai website-ului. Similar, paginile realizate cu ajutorul standardului HTML apar uşor diferit pe echipamente hardware cu rezoluţii diferite, motiv pentru care este utilă verificarea aspectului paginilor pentru principalele rezoluţii utilizate de către utilizatorii Internet. În sfârşit, testarea aspectului şi funcţionalităţii site-ului pe diverse platforme (PC, Apple, SUN, PDA, etc.) este recomandabilă în cazul în care utilizatorii vor accesa paginile folosindu-se de o paletă largă de soluţii hardware.
Utilizarea unui nume de domeniu intuitiv şi reprezentativ poate fi unul dintre elementele esenţiale ale succesului în Internet. De asemenea, site-ul ar trebui înregistrat cu un număr de alias-uri (adrese alternative), pentru a creşte probabilitatea ca utilizatorii să îl găsească rapid.

În continuare va fi prezentat schematic un plan de marketing pe internet pentru a ilustra principalii paşi pe care trebuie să-i facă cel ce se lansează pe Internet:
1. înregistrarea numelui domeniului;
2. modul de abordare şi de acces la internet;
3. proiectarea şi crearea site-ului Web;
4. anunţarea noului site Web la jurnalele de comerţ;
5. înregistrarea site-ului Web cu motoare de căutare;
6. supunerea site-ului Web recenziilor revistelor de specialitate; auditul site-ului;
7. includerea adresei URL- ului Web în publicitatea offline a firmei;
8. crearea unei semnături pentru poşta electronică şi grupurile de ştiri;
9. găsirea grupurilor de ştiri relevante;
10. petrece cât mai mult timp pentru a citi şi a participa la grupurile de ştiri.
11. luarea în considerare a schemelor alternative de marketing cum sunt bannerele şi legăturile reciproce;
12. asigurarea faptului că site-ul Web este permanent actualizat şi că se răspunde la mesajele prin poşta electronică.