Cyber Marketing si Marketing Internet

Aparent, obiectele utilitare aparţin domeniul non semantic: un tirbuşon, un pahar cu apă par a avea numai un sens utilitar. Dar orice obiect devine un semn; el nu este despărţit de vreun prag semiotic de non-semn, numai perspectiva receptorului contează.
Obiectele pot fi “citite” (cf. şi W. Nöth) la mai multe niveluri:

1. UTILITAR: marfa consumată sub semnul valorii de întrebuinţare.
Trăsături: - rezistenţă
- durabilitate
- gust
Valoarea de întrebuinţare poate fi motivată (determinată de caracteristicile materiale ale obiectelor) sau arbitrară (determinată de deciziile culturale, vezi cultura vegetariană).
2. COMERCIAL: legat de valoarea de schimb actualizată în bani. În afară de preţ (care poate fi modic sau ridicat, în acest ultum caz funcţionând paradigma “Scump, dar bun!”), se mai iau în considerare şi alţi factori: facilităţi, rabaturi, garanţie. Ca şi valoarea de întrebuinţare, valoarea comercială poate fi motivată sau arbitrară.
3. SOCIO-CULTURAL: de la ţigări la vestimentaţie, utilizarea unui produs este indicele statutului social. Codul socio-cultural are conotaţii profesionale şi etnologice: de la salopetă la papillon, de la hamburgeri la tequila.
4. MITIC: prin situarea obiectului într-o scenă mitică, produsul participă la universul mitic (vechi sau nou) – The New Ford Thunderbird Sport plasează noul model de maşină sport în universul mitic al păsării furtunii din mitologia indiană cu toate conotaţiile de viteză, excepţionaliste, neaşteptat etc.

Procese semiotice specifice
Corelarea cod/obiect. Fiecare obiect este asociat cu prioritate unui anume cod: alimentele, vestimentaţia. De-a lungul existenţei sale, societatea omenească a corelat diferit obiectele diverselor coduri.
Schimbări de cod:
i) semiotizare valorizantă – uneltele care devin piese de muzeu (cod socio-cultural), alimentele consumate pentru valori socio-culturale sau mitice, hainele folosite pentru statut sau stil de viaţă;
ii) semiotizarea inversă – obiecte excluse schimbului: de la inelul de căsătorie la sclavie, introduse în circuitul “tranzacţiei” (omul-obiect vândut ca sclav);
iii) semiotizarea degenerată – cărţile utilizate ca obiect decorativ, canibalism;
iv) semiotizarea eronată – motivarea utilitară prin valoarea comercială (scump, deci bun) sau motivarea utilitară prin valoarea socio-culturală (dacă toată lumea bea Coca Cola trebuie să beau şi eu).

Dincolo de aspectele care ţin de tipul de informaţii prezentate sau de felul în care acestea sunt prezentate, aspectele tehnice sunt cele care vor fi primele apreciate de vizitatori, în special dacă această apreciere este negativă. Funcţionalitatea hiperlegăturilor – în medie, mai mult de 5% din legăturile pe care website-urile le oferă sunt nefuncţionale – afectează imaginea profesională a site-ului şi acţionează ca un obstacol pentru motoarele de căutare. Folosirea unor etichete HTML greşite sau inadecvate pot crea dificultăţi majore browserelor în procesarea HTML şi pot îngreuna citirea website-urilor de care vizitatori, în unele cazuri paginile încărcate în paginile lor neavând nicio legătură cu cele gândite de către designeri. De asemenea, compatibilitatea cu diversele categorii de browsere şi echipamente hardware utilizate de către navigatori este vitală în transmiterea mesajelor către un număr cât mai mare de receptori. De asemenea, timpul de încărcare al paginilor afectează într-o foarte mare măsură nivelul de satisfacţie obţinut de utilizatori în urma vizitei într-un site Web. Astfel, cele mai importante dintre aspectele tehnice care ar trebui analizate includ:
Timpul de încărcare al paginilor?
Timpul de încărcare al paginilor reprezintă unul dintre principalele criterii de apreciere a unui site. În primul rând, trebuie testată dacă paginile site-ului respectă „regula celor 10 secunde”, care precizează că o pagină apreciată de utilizatori se încarcă în cel mult 10 secunde, fiind tolerate totuşi şi pagini care au un timp de încărcare ceva mai mare, de până la 20 de secunde. Viteze de încărcare depinde în principal de lungimea de bandă cu care utilizatorul accesează Internetul, dar şi de lungimea de bandă a serverului Web pe care sunt publicate paginile, în corelaţie cu numărul de utilizatori care accesează simultan acest server. De asemenea, este apreciată, în cazul elementelor grafice despre care se ştie că se încarcă greu, precum pozele sau paginile realizate în Macromedia Flash, existenţa unor modalităţi de evitare a timpului îndelungat de aşteptare, precum butoanele de skip sau prezenţa aşa-numitelor poze „thumbnail”, poze similare, însă cu o rezoluţie mai mică, ceea ce le face mai uşor de descărcat. Sau, la nivel minim, prezenţa atributului ALT pentru codurile HTML corespunzătoare, care oferă un text alternativ pentru elementele grafice care nu se încarcă, sau se încarcă cu dificultate. Estimarea timpului de încărcare poate fi făcută şi cu ajutorul unor servicii specializate din Internet, precum NetMechanic (www.netmechanic.com) sau WebSpeed Optimizer (http://www.xat.com/wo).
S-a avut în vedere accesibilitatea paginilor în realizarea site-ului?
Internetul modern este un mediu deschis tuturor utilizatorilor care îl pot accesa, inclusiv celor cu dizabilităţi fizice sau psihice. Este important ca paginile realizate de către aceştia să nu îi excludă apriori pe cei care nu sunt incapabili să vadă la fel de bine ca majoritatea utilizatorilor, să audă sau să se mişte. De asemenea, cei care folosesc un alt tip de monitor pentru vizualizarea conţinutului informaţional al siturilor din Internet ar trebui luaţi în considerare, ca şi în cazul în care aceştia folosesc un browser diferit de cel folosit de majoritatea utilizatorilor din Internet, sau un sistem de operare nestandard. Accesibilitatea paginilor în Internet reprezintă o preocupare majoră a consorţiului ICANN care guvernează acest mediu, ghidul pus la dispoziţia realizatorilor site-uri oferind o serie de sfaturi utile în acest sens67. De asemenea, există o serie de instrumente automatizate pentru determinarea eventualelor probleme de accesibilitate, precum instrumentele de vizualizare denumite Preview in Browser oferit de Microsoft FrontPage, sau instrumente disponibile în Internet, precum produsul companiei WatchFire sau cel Keynote WebIntegrity .
Funcţionalitatea hiperlegăturilor?
Hiperlegături nefuncţionale (întrerupte) sunt asimilate de către utilizatori unei promisiuni neîndeplinite. Aceştia se aşteaptă să găsească informaţii utile la celălalt capăt al hiperlegăturii, iar în loc de aceasta primesc doar un mesaj de eroare, situaţie iritantă pentru mulţi dintre ei. În aceste cazuri, şansele ca respectivii utilizatori să folosească în continuare serviciile unui website pe care îl consideră neserios se reduc dramatic, motiv pentru care trebuie asigurată funcţionalitatea tuturor hiperlegăturilor din pagini. Din nou, se poate apela la o serie de instrumente specializate în semnalarea acestor erori, exemplele aici incluzând din nou Keynote şi Popularity Link .
Greşeli gramaticale?
Identificarea de greşeli de sintaxă sau exprimare în textul unui pagini Web, la fel ca şi în cazul unei lucrări ştiinţifice sau academice, este percepută de către utilizatorii Internet ca o dovadă de neseriozitate şi neimplicare, cu efecte serioase în seriozitatea percepută a conţinutului informaţional şi comercial al site-ului. Există, atât în afara cât şi în interiorul Internetului o serie de servicii automatizate care permit înlăturarea greşelilor de ortografie, însă în cazul exprimărilor incorecte eficienţa acestora este mult mai redusă. Instrumentul denumit Spelling and Grammar oferit de către produsul Microsoft Office Word realizează acest serviciu offline, în timp în Internet poate fi apelat spre exemplu serviciul gratuit Spell Checker .

Înainte de a se trece la analizarea amănunţită a acelor elemente despre care se ştie că duc la creşterea numărului de vizitatori într-un site, este util să se găsească răspunsul la o serie de întrebări cu caracter general, ce vor ajuta în stabilirea relevanţei aspectelor specifice de evaluare.
Care este obiectivul principal al website-ului evaluat?
Organizaţiile şi persoanele fizice publică site-uri pe Internet din nenumărate motive, iar acestea influenţează în mod decisiv felul în care site-ul este prezentat, ca şi importanţa relativă a diverselor elemente de conţinut. Astfel, un site poate fi publicat pe Internet în primul rând pentru a servi la prezentarea unui organizaţii, sau pentru a genera profit, educativ sau pur şi simplu pentru amuzament.
Cine este deţinătorul website-ului?
Această informaţie este utilă în încercarea de determinare a gradului de acurateţe şi relevanţă a informaţiilor existente în paginile site-ului, în general pentru determinarea încrederii pe care un utilizator o poate avea în conţinutul acestuia. Astfel, poate fi vorba de o persoană fizică, de o organizaţie, de o instituţie guvernamentală, fiecare cu nivelul corespunzător de credibilitate. În plus, tot în această secţiune sunt analizate elemente precum existenţa surselor citate sau a numelui autorului textului, ca şi de o eventuală recunoaştere a acestora din surse independente. Specificarea persoanei sau organizaţiei care deţine drepturile de autor pentru pagina realizată, însoţită eventual de o adresă de e-mail de contact sau o pagină de feedback reprezintă o garanţie în plus a implicării şi susţinerii autorilor pentru conţinutul site-ului.
Când a fost website-ul ridicat în Internet, respectiv când a fost actualizat ultima oară?
Este importantă stabilirea actualităţii şi relevanţei conţinutului informaţional al unei pagini. O pagină care există de mult timp în Internet şi este actualizată frecvent prezintă o garanţie mai ridicată pentru informaţiile prezentate decât una care nu a fost actualizată de o bună perioadă de timp, sau ridicată în Internet doar de câteva zile. De asemenea, disponibilitatea autorilor de a oferi aceste informaţii reprezintă o garanţie în plus a seriozităţii şi implicării lor în asigurarea unor servicii utile pentru vizitatori.
Cât de bine se integrează informaţiile prezentate cu cele cunoscute deja?
În principiu, se poate verifica acurateţea şi corectitudinea informaţiilor prezentate prin prisma cunoştinţelor deja dobândite pe acelaşi subiect, iar în cazul discrepanţelor majore se poate conclude că informaţiile fie nu sunt actuale, fie sunt corecte. Sau, similar în cazul informaţiilor despre care se ştie că sunt corecte, se poate determina faptul că şi restul informaţiilor prezentate sunt corecte.
Cât de popular este respectivul website?
Gradul de vizitare a unui website de către utilizatorii Internet, ca şi gradul de revizitare (ce procent dintre vizitatori revin în paginile acestuia), reprezintă informaţii utile în determinarea seriozităţii şi pertinenţei serviciilor pe care website-ul le oferă. Astfel, unele site-uri au ales să prezinte în propriile pagini numărul de vizitatori, însă în general autopromovarea evidentă nu este foarte apreciată în Internet. O modalitate alternativă ar fi utilizarea unor servicii automatizate de auditare a traficului unui anumit site, precum Trafic pentru piaţa din România (www.trafic.ro).

Succesul unui website în Internet, aşa cum am mai arătat, se măsoară prin afluenţa de vizitatori, iar în mod ideal, prin volumul vânzărilor realizate. Natura subiectivă a comunităţii umane care vizitează săptămânal acest mediu de interacţiune virtual face imposibilă formularea unor reguli şi standarde absolute şi finale în ceea ce înseamnă realizarea paginilor web, dar, aşa cum am arătat în capitolele anterioare, anumite practici pot duce la o probabilitate mai mare de succes, aşa cum au demonstrat nenumărate cazuri practice. Se spune ca Internetul seamănă destul de mult cu un târg, se găseşte orice pentru oricine, dar cele mai importante persoane sunt audienţa dumneavoastră ţintă, acel segment al utilizatorilor Internet pe care doriţi să-i transformaţi în vizitatori, şi eventual cumpărători.
Aprecierea unui website se poate realiza fie prin iniţierea unui studiu printre utilizatorii săi, fie prin utilizarea unui serviciu specializat. Astfel, există o serie de servicii specializate, care vor măsura existenţa unor probleme grave din punctul de vedere al utilizatorilor pe site-ul analizat, precum existenţa hiperlegăturilor nefuncţionale, poze sau elemente active (butoane, meniuri) referite care nu pot fi regăsite în Internet, şi în consecinţa nu se vor încărca în browserele vizitatorilor site-ului, inducând în rândul acestora frustrare şi o impresie de neseriozitate faţă de site-ul accesat, respectiv timpul de încărcare la nivelul fiecărei pagini, o altă sursă majoră de insatisfacţie în rândul vizitatorilor. Astfel de companii, precum Audit.Blossom ), NetMechanic sau Internet Marketing Group . În general, evaluarea unui site din Internet se face pornindu-se de la o serie de criterii generale, fiecare bucurându-se de o analiză profundă şi independenta din partea specialiştilor.

Unul dintre cele mai importante aspecte al oricărei campanii de marketing este determinarea gradului de reuşită al acesteia. Acest lucru este mult mai facil în Internet decât în economia reală, pentru că mediul digital permite un control strict şi în timp real al tuturor operaţiunilor desfăşurate online. În fapt, există atât de multe modalităţi de măsurare a succesului în Internet, încât alegerea celor mai relevante poate reprezenta o adevărată problemă.
1. Viteza de încărcare
Un website de succes va fi totdeauna dependent de lungimea de bandă cu care serverul pe care este instalat accesează Internetul. Astfel, un website trebuie să răspundă în paralel unui număr semnificativ de utilizatori (Google au capacitatea de a răspunde la până la 20 de milioane de utilizatori simultan!), iar lungimea de bandă, în combinaţie cu mărimea paginilor furnizate utilizatorilor, rezultă în numărul maxim de utilizatori cărora le poate fi prezentat site-ul la un moment dat. Fără discuţie, dacă numărul de utilizatori simultani este superior celor pe care serverul Web poate să-i servească, atunci frustrarea celor care nu vor primi serviciul promis, sau îl vor primi cu întârziere, va fi ridicată. Există servicii independente în Internet utilizate pentru măsurarea numărului de utilizatori simultani pe care un server Web poate să-i servească (una dintre metricile esenţiale ale unui website), incluzând Keynote Systems (www.keynote.com), care oferă şi informaţii din perspectiva clienţilor, mai exact, în funcţie de lungimea de bandă cu care aceştia, la rându-le, accesează Internetul, se poate determina timpul pe care vor fi nevoiţi să-l petreacă aşteptând încărcarea unui pagini.
2. Jurnale de acces
Astfel, o bună perioadă de timp utilizarea contoarelor (counter) a fost o modalitate frecventă de a cunoaşte în orice moment numărul total de vizitatori ai unui site şi de a scoate în evidenţă şi în ochii vizitatorilor popularitatea paginii. Deşi folosită în continuare, această metodă este acum, în majoritatea cazurilor, considerată naivă, iar contoarele sunt ascunse şi disponibile doar administratorilor aplicaţiei. Suplimentar, fiecare server Web actualizează automat şi permanent o serie de jurnale legate de paginile oferite spre vizualizare. Astfel, pot fi utilizate o serie de informaţii despre vizitatorii unui site precum numărul acestora, frecvenţa vizitelor, numărul de pagini vizitate, zona geografică din care provin, pagina Web din care au venit pe site-ul considerat, respectiv pagina către care s-au îndreptat la plecare. De asemenea, poate fi identificată cea mai vizitată pagină a site-ului, momentul zilei în care aceste pagini sunt vizitate, pagina pe care vizitatorii petrec cel mai mult timp sau preferată ca punct de intrare în site-ul considerat.
Analize mai complexe asupra jurnalelor de conectare ale serverului pot să oferă informaţii chiar mai utile, precum tiparul de acces în site, şi, mult mai important, segmentarea utilizatorilor. Astfel, se poate determina cine şi la ce ore intră pe site-ul dumneavoastră, ce informaţii accesează femeile, respectiv bărbaţii, sau care este pagina preferată a vizitatorilor din Ardeal, respectiv a celor din Oltenia. Sau, se poate determina comportamentul de cumpărare al vizitatorilor care intră pe site-ul dumneavoastră pe pagina de întâmpinare, spre deosebire de comportamentul utilizatorilor care intră pe site direct în paginile de prezentare a produselor.
3. Cookie
Sub denumirea de cookie au fost lansate în Internet o serie de instrumente extrem de controversate, în principal din perspectiva anonimităţii şi accesului privat presupus de marea majoritate a participanţilor în această reţea. Un cookie reprezintă un fişier text ataşat paginilor web trimise utilizatorilor, care conţine un cod unic de identificare a vizitatorilor, aceştia pierzându-şi astfel anonimitea în perioada în care se află în paginile site-ului care a generat cookie-ul. Pe măsură ce vizitatorul trece dintr-o pagină în alta, acest fişier înregistrează traseul pe care vizitatorul îl parcurge, determinându-se astfel elementele de interes pentru acesta. Personalizarea în Internet se bazează în mare parte pe acest procedeu, paginile de întâmpinare personalizate realizându-se, spre exemplu, în funcţie de paginile vizitate anterior în site. Acest procedeu este asociat fiecărui browser, astfel încât dacă veţi vizita pagina Amazon (www.amazon.com) de exemplu, chiar dacă în Internet Explorer sunteţi întâmpinaţi cu un mesaj de bun venit personalizat, în Netscape Navigator spre exemplu, acest mesaj va lipsi. Per ansamblu, cookie-ul ajută la transformarea experienţei de navigare în Internet într¬una mult mai plăcută pentru utilizatori, dar cu preţul pierderii, într-o oarecare măsură, a anonimităţii activităţilor lor. De asemenea, sunt esenţiale în cazul magazinelor virtuale pentru menţinerea în coşul de cumpărături a diverselor articole puse acolo, de la o vizită până la următoarea.
Informaţiile utilizabile în marketing pe care le oferă un cookie sunt limitate, dar în acelaşi timp extrem de importante. Aşa cum am mai spus, cunoaşterea obiceiurilor de navigare ale unui utilizator sunt esenţiale pentru personalizarea şi interactivitatea superioară oferită de site-uri în acest moment. În plus, asociate cu înregistrarea clienţilor pentru accesarea diferitelor resurse, duc la determinarea identităţii respectivilor vizitatori, împreună cu datele demografice şi cele de contact pentru fiecare, oferind astfel departamentului de marketing posibilităţi de analiză extrem de complexe.
4. Servicii automatizate
Aşa cum am menţionat anterior, există o mulţime de servicii automatizate în Internet, care pot furniza o mulţime de informaţii legate de succesul activităţii unui site. Plecându-se de la simpla evaluare a utilităţii site-ului (prezentată pe larg în capitolul următor), spre exemplu Eyetools, Inc. (www.eyetools.com) permit testarea paginilor unui website din perspectiva aranjării informaţiilor în pagină. Mai exact, pentru fiecare element al unei pagini testate, se poate determina gradul în care este solicitată atenţia unui vizitator pentru vizualizarea sa!
SiteAngel, un serviciu oferit de BMC Software (www.bmc.com), permite persoanelor care doresc să-şi testeze site-ul crearea unor scenarii tipice de acces, serviciu înregistrând toţi paşii corespunzători, incluzând spre exemplu click-urile mouse-ului, parolele utilizate, chiar şi numerele cărţilor de credit, pentru a testa de exemplu procesul de cumpărare online, încercând să determine eventualele probleme cu care utilizatorii site-ului se confruntă, probleme care ar putea fi remediate de clienţi.